Testăm noua pagină de internet a Observatorului   ***   Ce părere aveţi de noua noastră prezentare?   ***   Pentru sugestii scrieti la ando@observator.info   ***   Testăm noua pagină de internet a Observatorului   ***   Ce părere aveţi de noua noastră prezentare?   ***   Pentru sugestii scrieti la ando@observator.info   ***   Testăm noua pagină de internet a Observatorului   ***   Ce părere aveţi de noua noastră prezentare?   ***   Pentru sugestii scrieti la ando@observator.info   ***   Testăm noua pagină de internet a Observatorului   ***   Ce părere aveţi de noua noastră prezentare?   ***   Pentru sugestii scrieti la ando@observator.info   ***   Testăm noua pagină de internet a Observatorului   ***   Ce părere aveţi de noua noastră prezentare?   ***   Pentru sugestii scrieti la ando@observator.info   ***   Testăm noua pagină de internet a Observatorului   ***   Ce părere aveţi de noua noastră prezentare?   ***   Pentru sugestii scrieti la ando@observator.info   ***   

Joi, 28.08.2008

Arad, 17 °C

1 EUR = 3.55 Lei

1 USD = 2.41 Lei

Observator.info

S-a stins la vârsta de 91 ani Iosif Constantin Drãgan, unul dintre cei mai bogaţi români şi, totodatã, una dintre figurile despre care s-au ţesut cele mai multe legende. Şi cu cât legendele au devenit mai cuprinzãtoare, cu atât am aflat mai puţin despre omul care a plecat din Lugoj dintr-o modestã familie de meseriaşi şi a ajuns, încã din tinereţe, sã întruchipeze visul hollywoodean al multor bãieţi din epocã: drumul rapid de la o situaţie insignifiantã la avere, putere şi glorie. A fost unul dintre cei ce au ştiut sã profite de o epocã extrem de tulbure şi sã disparã la timp într-un spaţiu în care senzaţiile noastre nu l-au putut urmãri.

În puzderia articolelor de ziar apãrute cu prilejul decesului sãu, se reiau aceleaşi date seci dintr-un CV plin de enigme, iar interpretãrile - atunci când sunt – vin şi ele doar drept concluzii trase de pe urma prea puţinelor amãnunte cunoscute cu certitudine.

Considerat timp de mai mulţi ani lider naţional în topul averilor – deşi eu am convingerea cã existã mulţi nababi români cu miliardele ascunse -, nimeni n-a ştiut sã precizeze exact de unde s-a nãscut acea bogãţie. Legendele în legãturã cu fondurile dispãrute ale Gãrzii de fier s-au evaporat aşa cum au apãrut. Nici cât de apropiate au fost relaţiile tânãrului jurist cu mişcarea legionarã nu a fost cercetat pânã la capãt. Legãturile sale cu fasciştii italieni sunt şi ele doar rezultatul unor gânduri logice. Lipsa unei cercetãri ştiinţifice asupra trecutului cuiva ajuns la succes naşte întotdeauna şi în cel mai bun caz concluzii bazate pe raţionamente de bun simţ. Numai cã raţionamentele de bun simţ nu se suprapun întotdeauna adevãrului.Iosif Constantin Drãgan a fost un om bogat, despre a cãrui avere nu se

ştie cum şi din ce fonduri s-a nãscut.

Iosif Constantin Drãgan a fost un om de culturã, domeniu în care a creat fundaţii, a înfiinţat edituri şi reviste, a fondat o universitate la Lugoj, a scris mai multe cãrţi (unele traduse în diferite limbi), a obţinut înalte distincţii din partea mai multor state. Dar tot Iosif Constantin Drãgan este şi cel care a emis teorii lipsite de suport ştiinţific, nefiind citat în lucrãrile academice, nefiind acceptat de specialişti şi stârnind numeroase atitudini de respingere pentru încercarea de reabilitare a mareşalului Antonescu ori pentru tentativa de a impune o mitologie personalã, conform cãreia tracii ar fi fost strãmoşii nu numai ai dacilor, dar şi ai romanilor. Iosif Constantin Drãgan a fost

şi un om politic, însã activitatea sa şi în acest domeniu a fost popularizatã eliptic, un titlu de ziar chiar numindu-l „milionarul lui Ceauşescu". Concepţiile sale au fost indiscutabil patriotice, însã patriotismul i-a semãnat izbitor cu naţional-comunismul conducãtorilor României de dinainte de 1989.

Iosif Constantin Drãgan a continuat stereotipul reuşitei pânã la vârstele cele mai înaintate. La 78 de ani s-a cãsãtorit cu fiica la fel de controversatului general Guşã, cu care - la acea vârstã! - a mai fãcut trei copii. Pentru ca pânã în ultimii ani sã iniţieze noi mari afaceri în domeniile de activitate care l-au fãcut cunoscut. Pornit de jos, plecat în strãinãtate, bogat şi puternic de tânãr, decorat de toate regimurile şi cu o bãtrâneţe semãnând mai degrabã cu juneţea unui om de succes, cine sã nu-şi doreascã o asemenea viaţã? Mai ales când se ştie atât de puţine despre ea.Unii dintre emulii sãi s-au întors în România, dupã ce i-au stat o perioadã în preajmã. Au revenit în

ţarã învãluiţi în aure la fel de difuze şi cu averi din surse la fel de misterioase. Ciudat este cã istoricii noştri nu s-au omorât sã afle ce se gãseşte sub toate legendele ţesute în jurul lui Drãgan. Cã nu s-au scotocit arhivele, cã nu existã decât concluzii trase de pe urma faptelor aflate la suprafaţã, apte, desigur, de a trãda câte o direcţie a activitãţii dispãrutului, însã despre care nimeni nu ştie cât de apropiate ori de îndepãrtate sunt de adevãr. Istoria noastrã modernã este plinã de mituri, de prejudecãţi, de dispute în contradictoriu. Ceea ce îi lipseşte este, în foarte multe cazuri, o abordare ştiinţificã.

Iosif Constantin Drãgan a constituit basmul tipic al izbânzii în viaţã, precum şi genul de biografie care a nãscut şi admiraţie şi cel puţin la fel de multã adversitate. Faima sa bazatã pe populismul naţionalist se potriveşte de minune cu discursul unor oameni politici de astãzi. Deocamdatã, aceasta este moştenirea vie pe care ne-o lasã.